Degeaba, creierul meu este amorțit, adormit; sau sterp? Vreau să-l storc de zeama cunoștințelor și experienței acumulate metodic și haotic. Inactivitatea minții mele simt că se datorează „banalei” informații venită de la culturile străvechi prin filiera BIBLICĂ respectiv latină (VULGATA): Vanitas vanitatum omnia vanitas, deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune. Tot ceea ce gândesc acum a mai fost gândit , tot ceea ce scriu a mai fost scris, originalitatea mea este supusă derizoriului. Dar totuși sunt unic: sunt primul care scriu aceste cuvinte pe blogul personal cu antetul de mai sus; sunt singurul care scrie aceste rânduri și pe care le citești matale, așteptând dulceața unei idei fine și revoluționare. Acest eveniment scriere citire nu s-a mai întâmplat , deși această legătură dintre două creiere s-a mai produs , generând probabil aceleași cascade de idei despre semnificația vieții mele sau a matale. În UNIVERS suntem doar fire de praf zburătăcite de colo colo. Cu toate acestea scriu , exist și aspir spre nemurire. sunt veșnic atât timp cât la o secundă după moarte creierul meu nu va percepe această moarte, voi avea doar o imagine a posibilei mele morți dar nu voi putea lua aceasta informație externă. Sunt conștient de veșnicia mea.
In primul rand, nu cred ca trebuie sa exprimi neaparat idei "fine si revolutionare" ca sa atragi atentia, ci mai degraba putem vorbi de sincronizare sau compatibilitate (respectiv lipsa lor) de cele mai multe ori, nu crezi? Adica, ceea ce ai scris tu mai sus nu prezinta elemente de noutate pt mine, de exemplu, dar mi-a placut ce si cum ai scris, ba chiar am tras si o a doua lectura a textului:) Si asta pentru ca m-am regasit in multe dintre cuvintele tale, le-am perceput subiectiv eu, cea din momentul acesta...ca maine, poate, nu am sa gasesc la fel de interesanta ideea. Si asta se intampla mereu cu noi, zic eu :)
RăspundețiȘtergereSi imi mai place ca ai concluzionat intr-o nota pozitiva, totusi :D