românii nu-l mai aleg pe Băsescu preşedinte
Obs. Precizez de la început că limbajul folosit este elegant,
elevat şi adecvat în raport cu realitatea pe care o descrie…
Are o faţă de bidon turtit… Chiar Gigi Becali a afirmat că nu-l ia nici la stână căci, cu faţa lui, îi sperie oile…
Este beţiv şi nu-şi poate da seama de problemele reale ale ţării, ale oamenilor şi lucrătorilor ei, promulgând legi fără discernământ. Ex. Legea salarizării personalului din învăţământul preuniversitar, respectiv a creşterii cu 50% a veniturilor acestora, cu care a câştigat europarlamentarele, iar acum, cu legea salarizării unice, crede că anulează prostia făcută şi, în plus, câştigă prezidenţialele. Că de…, din prostie în prostie, spre victoria (catastrofa) finală…
Este scandalagiu, caracteristică a omului beţiv, care, suprapusă peste caracterul său conflictual, dă o creatură monstruoasă, o dihanie periculoasă, un subom care pescuieşte numai în ape tulburi, pe care le agită pentru a-şi susţine mesajul, pentru a prosti lumea…
Se comportă ca un şef de partid, şi nu ca un preşedinte de ţară sau om de stat.
Nu este independent, cum spune Constituţia şi nici echidistant, cum ar trebui să fie.
Este dictator, sau cum spun oamenii dictachior, ori după alţii Pazvante Chiorul, având compulsii dictatoriale. De aici pare că este surprinzător în ceea ce face, el fiind de fapt în neconcordanţă cu propriile lui acţiuni, de unde şi teama/spaima, nerealizării planurilor. Din această teamă rezultă acţiunea impulsivă De ce le e frică, nu scapă!, care devine De ce ţi-e frică, de aia nu scapi!
Totodată, activitatea lui mentală este în opoziţie cu organizarea eului, fiind vorba de o egodistonie, adică o dizarmonie a eului aflat între exigenţele sinelui şi ale supraeului. El se situează între dezordinea piratului şi ordinea unui echipaj de navă.
Compulsiile, aceste stări contradictorii ale eului, sunt generatoare de stări frustrante, angoasante ducând chiar la izolare şi anxietate, pe acest fond apar apucăturile dictatoriale.
Foloseşte democraţia directă, cu adresare directă la popor, pentru că numai pe el îl poate prosti uşor, mizând pe faptul că oamenii simpli nu descifrează totul… Le exploatează ignoranţa pentru a mai prinde cinci ani de scandal…
Nu înţelege democraţia modernă, indirectă, în cadrul căreia Parlamentul are un rol esenţial în viaţa politică şi în promovarea legilor.
Nu pricepe ideea separării puterilor în stat, care de la Montesquieu încoace reprezintă fundamentul statului modern, el amestecându-se peste puterea judecătorească, executivă, legislativă – pe care vrea s-o desfiinţeze, pentru că-l încurcă prea tare în compulsiile lui dictatoriale…
Are structura mentală a unui informator tipic. Dosarul lui de securist lipseşte într-un mod misterios…
Este amestecat în afacerile necurate ale fratelui său cu trafic de armament
Este amestecat în răpirea jurnaliştilor şi în eliberarea acestora, dorind să pară eliberatorul, salvatorul neamului, precum Stalin; Promovează modelul omului bădăran, ghiorlan, ghiolban, mitocan, viciind profund modelul românesc de preşedinte.
Este un derbedeu ce încalcă mereu legile şi Constituţia
Nu cedează puterea în mod democratic, ci doar ca Ceauşescu, împuşcat. Este în stare să scoată armatele din cazărmi pentru a-şi păstra puterea…
O promovează pe fiică-sa, Elena, o analfabetă, – vezi: succesuri, eşece, partiduri, „sunt oameni care nu vreau să vorbesc cu tine”, rezolvarea problemei bătrânilor prin cumpărarea de scaune electrice, în loc de scaune cu rotile, – arătându-le tinerilor că cine este tare-n tată şi are tupeu, merge mai departe, până în inima Europei…
Vrea să cîştige cu orice preţ puterea promiţând droguri şi prostituţie…
O susţine pe Elena Udrea, pentru a arăta românilor cum călăreşte iapa calul, (de parcă această femeie ar fi Maria Tereza domnule!) şi cum se face centură în Parlamentul României. Deci, promovează haimanalele lipsite de decenţă, care fac un teatru ieftin, cu intenţia de a câştiga în imagine…
Pune un prim-ministru incompetent, şi inconştient, un jurist şi nu un economist, sau expert în economie, şi asta numai şi numai pentru a-i promova ideile, inepţiile, pentru a-l pune să facă ceea ce vrea el să facă, nu ceea ce trebuie să facă un prim-ministru pe timp de criză economică, din acest motiv România a ajuns la sapă de lemn….
Nu ştie ce este o criză economică, care sunt fazele ei, ce măsuri se iau în fiecare fază, reuşind să pronunţe silabisit cuvântul re-ce-si-u-ne abia pe data de 6 iunie 2009. Lasă impresia că dacă ieşim din recesiune ieşim din criză, câtă vreme după recesiune urmează prăbuşirea (căderea), apoi revirimentul (revenirea la starea de normalitate) şi apoi avântul sau boom-ul economic. Acestea sunt fazele obiective ale unei crize economice.
Pentru că s-a declarat un preşedinte jucător, şi-a creat argumentul sau avantajul de a interveni tot timpul pe unde nu trebuie şi cum nu trebuie, adică, dacă greşeşte, mă scuzaţi, sunt jucător, românii văzându-l, într-adevăr, jucând pe la toate chermezele…
Vorbeşte de prin biserici, de pe la slujbe, murdărind altarele bisericilor cu prezenţa lui, întinând credinţa, profanând cu prezenţa lui insolentă, necuviincioasă, obraznică, neruşinată, tot ce este sfânt pe acest pământ, partea cea mai curată a sufletului romînesc…
Promovează fără ruşine, (cu neruşinare), fără jenă, fără pic de abţinere, fără bun simţ şi decenţă, hăhăielile prezidenţiale, arătând prin asta că nu-i pasă de ce se întâmplă, nu-i pasă orice s-ar întămpla…
Vorbeşte de salarii nesimţite şi nu de un preşedinte nesimţit sau de nişte PD-lătrăi nesimţiţi, care au votat şi au semnat pentru nişte legi de creştere a unor salarii fără ca noi să ştim, iar acum chipurile ne dezvăluie nişte nereguli, când de fapt, cum n-am ştiut când s-au dat acele legi, tot aşa nu trebuia să ştim când s-au luat.
Foloseşte referendumul ca armă politică, deci Constituţia nu este o carte ce trebuie respectată, ci folosită…
Demonizează totul pentru a se ipostazia în salvator:
el salvează justiţia, pe care n-o plăteşte, n-o respectă…
el salvează economia, când în fapt a condus-o la dezastru,
amestecându-se într-o problemă care nu este de competenţa lui; mai era unul care le ştia pe toate…
el salvează statul, pe care l-a dus în faliment
el salvează instituţiile, pe care nu le respentă: Parlamentul, democraţia, partidele politice, încercând să desfiinţeze PNL, susţinând că acest partid politic trăieşte încă din solda lui Brătianu…Tăriceanu a fost aici extrem de vigilent şi are un merit deosebit.
Până acum a fost văzut şi în frac şi în tricou, şi treaz şi beat, şi în interior şi în exterior, şi pe apă şi pe uscat, a oferit tot ce putea să ofere, modelul unui preşedinte bădăran, mitocan, necioplit, rudimentar, primitiv, golan, derbedeu.
Este incult sub raport politic şi nu numai, răspunzând la întrebarea Ce carte ai citit? Cărtărăscu…Când de fapt, Cărtărăscu nu este o carte, şi nici nu este Cărtărăscu, ci Cărtărescu. Acesta este răspunsul pe care l-a dat şi acum 5 ani, ceea ce înseamnă că n-a citit nicio carte. De fapt se şi vede incultura pe lexicul lui restrâns şi rudimentar. Se poate spune că are o incultură vastă…
Este incult sub raport politic pentru că nu ştie să citescă Constituţia, sau o citeşte după debilitatea lui intelectuală, şi nu după cum scrie Boc, sau părinţii Constituţiei.
A creat ministere noi pentru a-şi servi clientela politică: Ridzi, Udrea, etc.
Promovează oameni incompetenţi, doar pe criterii politice. Cum să stea Plăcintă lângă Octavian Belu sau Mariana Bitang? Cum să stea o croitoreasă la un misister pe care nu-l cunoaşte? Pică exact ca o plăcintă pe domeniul respectiv…Sau cum să stea un inginer horticol în fruntea unui spital de psihiatrie? Chiar tratăm oamenii ca pe nişte legume…
A făcut rectificare de buget şi a luat bani de la învăţământ, sănătate, agricultură, de la ministerele PSD şi i-a dat lui Udrea, atâta timp cât în ţară şcolile se dărâmă, stau fără căldură şi lumină, campusurile începute au rămas în paragină, plouă în capul copiilor din internate, se dărâmă plafoanele, zidurile şcolilor se prăbuşesc…
A promovat miniştri incompetenţi profesional: Pogea, Berceanu, Videanu… Nastratin Pogea nu ştie nimic la finanţe, fiind inginer. Berceanu lasă totul să se dărâme la CFR, unde numărul de accidente de cale ferată a devenit alarmant, nesiguranţa pe acest mijloc de transport fiind cea mai mare acum, el spunând cu nesimţire că greve a mai văzut…
Şi l-a pus pe Boc prim-ministru, care este acum şi ministrul învăţământului şi care într-o zi a cerut sever să-mi aducă mâine ministrul învăţământului situaţia cu şcolile care nu şi-au luat banii. Dar dumneavoastră sunteţi ministrul învăţământului… Nici nu ştie pe ce lume trăieşte… Aţi uitat că sunteţi un guvern 2 în 1?
S-a legat de Nica când acesta a făcut o afirmaţie, dezvăluind prin aceasta intenţia de fraudă a alegerilor prezidenţiale. Imediat a pus un ministru PD-L, un lătrău, deci un PD-lătrău, dând şi de această dată PD-lături.
Doreşte să înlocuiască totul în ţara asta, să-i schimbe pe toţi până la portar şi femeia de serviciu, având nostalgia partidului unic, pe o logică rudimentară: dacă nu eşti cu ei, eşti împotriva lor…
Nu i-a măsuri sau atitudine împotriva celor care ies din biserici şi împart bani oamenilor, ca Gheorghe Flutur. Nu se opune măcar formal acestui tip de comportament, semn că îl promovează tacit…
Trimite mesaje agresive, a unui om care atacă De ce le e frică, nu scapă, dezvăluind psihologia unui om care se apără De ce ţi-e frică nu scapi, dictachiorule!
Măi Traiane nici nu ştii,
Ce bideu (WC) începi să fii…
Dacă prin absurd, iese tot el la alegeri, Parlamentul îl poate suspenda pentru toate aceste argumente.
Va da socoteală în dosarul Flota şi va fi plimbat pe mări şi oceane, prin golfuri şi fiorduri, estuare şi delte, fluvii şi râuri, pentru a arăta pe unde au vândut vasele noastre…, mândra noastră flotă de la Mircea cel Batrân încoace. Va fi purtat apoi cu dricul Mircea…
A dat cu pietre 4 (patru) ani într-un guvern pe care trebuia să-l ajute să guverneze eficient, iar acum se laudă cu neruşinare şi nesimţire cu rezultatele acestei guvernări. Este un caz de nesimţire patologică. Aceasta este adevărata nesimţire, despre acest tip de nesimţire trebuie discutat.
Priviţi, în câteva cuvinte, nesimţirea acestei guvernări:
Boureanu: Să discutăm despre amante, spune aceste lucruri cu tupeu, cu neruşinare, cu nesimţire…
Udrea: vine la Comisie într-o regie de învingător, fără date, fără documente, fără nimic din ceea ce a cerut Comisia; acuză, jigneşte şi pleacă, fiind un alt caz de nasimţire feminină. Numele ei este legat şi de telefonul dat, în numele ei, la emisiunea lui Robert Turcescu. Acesta, contrariat, o întreabă: dar nu sunteţi doamna Udrea? NU… Este vorba de un caz de paranoia în schizofrenia puterii. Vedem cum puterea, practic, dizlocă eul. Dedublarea acestuia este patologică…, trece cu mult de limitele normalului.
Olteanu: îl face pe Boc Ştefan cel Mare, când el este Muc cel mic… Este o nesimţire să te compari cu Ştefan cel Mare, sau să compari un handicapat cu Ştefan cel Mare, jigneşti istoria unui neam…
Ridzi: întrebată unde sunt banii, să prezinte facturile, spune că este om al partidului, crescută de partid, supusă partidului, de parcă n-are creier. Este alt caz de nesimţire indusă care vine de la conducător
Băsescu: este un alt caz de nesimţire fără limite, îl jigneşte pe Liiceanu spunând că ţara n-are nevoie de filozofi, adică de oameni de nimic, apoi îşi cere scuze… Se vede că tot timpul dă cu mucii-n fasole, cu oiştea-n gard şi cu bâta-n baltă. Au mai rămas lângă el coprofagii, lichelele, delatorii şi sicofanţii (trădătorii), care au început deja să-l trădeze, deoarece caseta video care arată cum preşedintele loveşte un copil, provine de la PDL. A fost scoasă acum, pentru că acum are cel mai bun preţ…
Oamenii i-au ales să guverneze o Republică, iar ei se duc cu nesimţire la cosit, în dispreţul treburilor publice, ca de exemplu Boc, pe care oamenii l-au şi bătut cu ouă clocite prin Banat. Acest lucru arată că ei nu mai au ce să facă pe la Guvern, de aceea trebuie trimişi acasă, la treburile lor private, deoarece aici este vorba de treburi publice.
Consulul român din Republica Moldova, surprins că face sex cu cineva la Ambasada română din Chişinău, nu este demis, destituit, preşedintele nu este alertat, indignat, ci întrebat despre acest caz, răspunde cu nesimţirea unui bădăran: bărbaţii mai greşesc, vorbe urmate de hăhăielile lui nesimţite…
Acordul cu FMI, o abordare incompetentă, a unor oameni nuli şi neaveniţi. Noi nu ştim condiţiile, clauzele acordului şi vrem să creăm o euforie populară pe această măsură, dar ascundem nesimţirea subiacentă acestei măsuri, respectiv îndatorarea fiecărui român cu 2500 € pe an, fără ca acesta să aibă vreo vină, decât aceea că este păcălit de-un mitocan. Nu este normal să nu anunţi românii la ce sunt înhămaţi prin acordul cu FMI, aici trebuie făcut referendum…, să consulţi poporul când el este afectat, nu când tu pierzi scaunul…; ia să mai facem un referendum în turul I, apoi, să mai facem un referendum în turul al doilea…
PD-L şi-a aşezat copita politică pe toate sferele vieţii sociale, economice, ceea ce reprezintă o altă nesimţire a pedelătrăilor.
Informaţia serviciilor secrete nu este dată spre adevăr, pentru recuperarea acestuia, ci pentru şantaj politic, ceea ce este o altă formă de nesimţire.
Cumpărarea, cu nesimţire crasă, a unor oameni politici sau apolitici, pentru a câştiga votanţi…
Obligaţia impusă şefilor de la deconcentrate de a merge prin şcoli, instituţii, de a promova până şi inspectorii metodişti pe criterii politice nu profesionale, de a merge prin Ocoalele silvice şi de a aduce liste cu oameni care au trecut la PD-L şi care votează cu PD-Lătrăii.
Nesimţirea lui Băsescu de a gestiona el criza economică. Domnule, nu-i cere nimeni să se priceapă, dar dacă nu te pricepi, nu te băga…
Nesimţirea marinarului Băsescu de a spune că nimeni nu ştia unde este Marea Neagră, şi că ea este udă, care arată că el nu este un om de uscat…, ci de c***t.
Nesimţirea lui Băsescu de a dezbina poporul în ultimii 20 de ani, pentru a putea el să navigheze prin ape tulburi…
Nesimţirea lui Băsescu de a striga, împreună cu ai lui, pe la Timişoara, Braşov, Suceava, Cluj, Jos comunismul! când de fapt el este primul comunist care trebuie să cadă…, el recunoscând altă dată că este comunist [vezi discuţia finală cu Adrian Năstase de acu’ 5(cinci) ani], dar ori are amnezie ori este prost, ori este scelerat…, pentru că tot el declara, după ce s-a semnat alianţa PDL – PSD „în sfârşit, mi-am văzut visul cu ochii”…, recunoscând sorgintea comunistă comună a acestor două partide.
Nesimţirea aducerii, acum, în discuţie a ideii Parlamentului Unicameral, când el cu 73% putea să modifice şi Constituţia şi toate legile statului şi n-a făcut-o, iar acum vine cu nesimţire şi spune că el vrea să modifice aceste legi – dar cineva nu-l lasă – încercând să atragă de partea lui cât mai mulţi oameni care nu urmăresc nuanţele, pentru că n-au timp să se ocupe de ele, nu pentru că nu le-ar înţelege. Parlamentul unicameral seamănă mai degrabă cu o garsonieră decât cu un organism întreg, teorema primordialităţii perechii asupra individualităţii, a binarului asupra a ceea ce este unar, îi este necunoscută lui Băsescu. El nu are de unde să ştie un alt lucru, anume că în plural există mai mult adevăr… Totodată, tradiţia noastră istorică este legată de Parlamentul bicameral, nu de unul unicameral… Vrea, pe această linie a schizofreniei puterii:
vot uninominal;
Parlament unicameral;
Partid unic;
395 de membri în parlamentul unicameral;
Vrea de fapt revenirea la M.A.N.…
Nesimţirea unor cheltuieli făcute pentru referendum în momentul când ţara nu are bani pentru pensii şi salarii, spre avantajul unui dictachior, măcar dacă ar fi fost un om mai de doamne ajută… Atâţi bani, peste un milion de euro, pentru o persoană care a făcut numai rău românilor şi României…Vă daţi uşor seama că în modul cum a fost conceput referendumul, s-au încalcat două principii ale votului, anume, votul trebuie să fie egal, pentru toţi candidaţii, dar prin referendum n-a fost, deoarece îl avantaja pe Băsescu, şi secret, şi iarăşi n-a fost, deoarece toţi ceilalţi de la votare văd că eu nu votez la referendum, pentru că dau înapoi buletinele de vot, şi mă întreabă, dar de ce nu votaţi şi pentru referendum?
Nesimţirea ocolirii discuţiei despre cum trebuie să fie un preşedinte pentru următorii cinci ani…
Dacă într-o familie sunt mereu scandaluri, familia se destramă…
Trebuie căutat profilul omului constructiv, a unui preşedinte care zideşte, echilibrat, care unifică, şi nu a unui om care este şef de partid şi distruge restul, ţinând o ţară întreagă în scandaluri timp de 5 (cinci) ani…Ne-am săturat…., ce mai vrea? Vrea 10 (zece) ani de panaramă?
Dimensiunea bunului simţ poate fi reânviată acum…
Nesimţirea de a veni cu acelaşi Guvern în Parlament, deşi este respins…
Nesimţirea lui Băsescu de a menţine un haos instituţionalizat, de a dizolva Parlamentul, partidele din opoziţie, de a dizolva poporul…
Nesimţirea unui om care nu propune nimc decât scandal, pentru că nu aparţine unei clase politice culte, formate, aşezate, pentru că este un aventurier în politică; neavănd o cultură politică, nu poate propune ceva… Are, cum spuneam, o incultură politică vastă…
Nesimţirea Elenei Udrea de a spune că suntem urmaşii lui Traian Băsescu, a unui derbedeu…, lucru de care s-au indignat toţi românii.
Nesimţirea unui sediu de campanie luxos pentru Traian Băsescu, acum când ţara este în criză economică, iar economia în faliment.
Nesimţirea premiilor date la ministerul turismului (sic), de câte 5000 €, în timp ce cei mai mulţi români nu-şi pot achita datoriile la bănci, şcolile n-au căldură şi se dărâmă.
Singurul program anticriză a guvernului Băsescu-Boc este împrumutul de la FMI, şi asta pentru că acest guvern avea nevoie de bani pentru campania electorală
Sute de milioane de euro daţi pe turism degeaba, pentru imnul turismului, din care a ieşit o pornografie, pentru promovarea turismului, unde vedem cum încalecă iapa calul, cum salvamarii sunt pregătiţi, cu tunurile înainte, aşteptând semnalul Udrei pentru a intra în adâncuri…
Turismul înghite bani de pomană, în timp ce spitalele din ţară n-au bani de medicamente şi de hrană minimă pentru bolnavi.
Nesimţirea lui Băsescu de a-şi aduna în jur o liotă de susţinători, de pup-curişti, mărind inutil cheltuielile cu instituţia prezidenţială. De la 50 de persoane, câte erau pe vremea lui Iliescu, la 250 persoane, pe vremea lui Băsescu, cheltuind mai mult decât Parlamentul şi Senatul României, pe care vrea să le restrângă pentru a face economii… chipurile, când de fapt el doreşte să le restrângă puterea care i se opune…
Singura vină a celor ce l-au demis pe Boc este aceea că reprezintă o majoritate. A avea majoritate în regimul băsescu este o culpă, şi nu o normă democratică…
Prostia şi nesimţirea acestui băsescu-boc-pedele, care nu înţelege că liberalii au venit prin alegeri cu 20%, dar moţiunile de cenzură n-au dărâmat Guvernul Tăriceanu, pentru că se forma de fiecare dată o majoritate ad-hoc, conjuncturală, sau cum vreţi să-i spuneţi, care-l susţinea. Analog şi în cazul guvernului Boc. A venit în Parlament cu 35%, dar a picat… Nu s-a format o majoritate conjuncturală care să-l susţină… Deci, nu numeşti ca un şef de partid, oamenii tăi, ci desemnezi, ca un om de stat, reprezentantul majorităţii.
Parlamentul este compromis şi prin prezenţa elenei udrea care l-a transformat prin îmbrăcăminte, comportament şi atitudine în Adunare Prostituantă. Şi Mona Muscă este femeie, şi a a fost în Parlamentul României, dar nu l-a făcut de râs. Să mă ierte doamna Mona Muscă pentru această comparaţie. Ea nu merită să fie pusă alături de haimanaua asta de udrea…
sursa: aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu