Prima randunica

Azi dupa ora 18 , am vazut prima randunica a primaverii, in Lemuria, cu 4 zile mai tarziu fatza de anul trecut. Eram singur, la Terasa de Sus cand am vazut-o. Randunica si elefantul sunt pentru mine, animale totemice. Pot vedea in Satu-Mare si elefantzi, dar numai la circ. In schimb, randunelele vin cu duiumul in Lemuria, si mai demult, chiar isi faceau cuiburi la noi. Cat timp randunelele sunt pe cerul meu, imi este bine. Au inflorit merii si perii.Totul e in floare in Lemuria cea fericita. Marul sadit cu 3 ani in urma, in ziua inmormantarii fratelui meu, Petrica, e plin de flori. Azi a fost in Lemuria, Victor, fiul lui Petre.Nu voiam sa-l indurerez, aratandu-i marul acesta inflorit. Iulia e la Cluj, Sandu e acasa, dar sta neintrerupt pe Internet, iar Loli a gatit si azi in nestire, asa ca, fara companie, am fost cuprins de alean si pustiul dorului de casa parinteasca si de fratzii mei dusi dintre cei vii, m-a coplesit. Simt ca "mi-e dor de-acasa surd fara de satziu/ dar casa mea e timp ,nu numai spatziu", cum zice Paunescu. M-a cuprins si un dor nedeslusit, un fel de dor de duca, care pentru un sedentar inrait ca mine ,este de neantzeles.Am vazut prima randunica, si ma bucur in fericita mea jale...