Familia mea sarbatoreste azi ziua de Paste. Din pacate, ploua de buna-dimineatza, si azi, Sandu, care e student in anul cinci, trebuie sa mearga inapoi la Cluj-Napoca. Si eu voi lucra maine, pentru prima oara intr-o zi de Paste, de dupa perioada bolsevica. Noroc ca Iulia are o scurta vacantza, caci ar fi cumplit sa ramanem singuri, acum, cand dupa moartea neasteptata si prematura a fratzilor mei,Eugen, Petru si Viorel, am ramas aproape singuri pe pamant, si nu prea mai are cine sa vina la noi. Ce tumult a fost, de sarbatori, si nu numai, in casa asta! Lumea s-a naruit. Trecutul e fum, de parca a fost doar vis! Am captat, ca de obicei, imagini ale diminetzii, care acum tzin de trecut. Este o forma de a ma opune scurgerii inexorabile a timpului, catre gura larg cascata a "devoratorului".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu