cea de-a treia carte a trilogiei „rastignirea trandafirie” este un roman mai apropiat de sufletul meu. henrymiller se apropie de standardul social in care simt ca traim acum, dar locuieste tot in iubirea sa totala pentru JUNE -femeia fatala (i-am citit biografia si am aflat ca stralucirea dureaza in cazul ei inca 6 ani post epoca henry sfârșind mutilată datorită unei descoperiri în voga prin anii 50-- șocurile electrice).
deși mi-a plăcut mult să gust această savarină cărțile sale nu mă fac fanul său și nu voi face prozelitism.
aș vra să pot să trăiesc suspendat în social făra grija zilei de mâine, aș vrea să urmaresc un scop în viață cu atât de mare consecvență precum urmărește să scrie VAL. felul său de a iubi este total iar mulți ar zice fericit(fră gelozie, fără întrebări sâcâitoare, doar iubire--ce femeie nu ar vrea să fie iubită de un asemenea om?).
trăiesc într-o societate rigidă, miller arată că se poate ieși din normal și poți să creezi astfel. dacă urmezi turma ești condamnat la anonimat.
datorită cărții m-am uitat la „Henry si June” film cu o actriță
deosebită în rolul scriitoarei anais inn.
vreau să cumpar unele cărți scrise de anais inn (pe care o pun alături de PAVLOV datorită sacrificiului său in descoperirea sexualității feminine și impărtășirea rezultatelor în caietele de însemnări).
trebuie să reiau thomas mann „muntele vrăjit”, să citesc knut hamsun „rodul pământului”, „decameronul”, „divina comedie”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu