Anteroproiectia imaginilor din spatiul halucinator

Din cartea "Provocarile paranormalului" de doctorul Eugen Celan :

" In anii '70, intr-un asezamant psihiatric din Rusia, in orasul PERM, medicului Krohalev i-a venit ideea ca halucinatiile ar putea fi imagini reale, produse de creier printr-un mecanism patogenic. In lucrarea "Asupra spatiului si timpului imaginilor" (1958), J.R. Smithies demonstra existenta unor proprietati topologice si metrice ale imaginilor halucinatorii. Astfel, se contureaza notiunea de" spatiu halucinator".
Krohalev emite ipoteza ca in producerea halucinatiilor vizuale are loc o anteroproiectie a imaginilor, din spatiul halucinator in campul vizual. Aceste imagini sunt vehiculate de unde electromagnetice, ca urmare, pot fi fotografiate, fapt realizat de Krohalev in 1974. Astfel, el a fotografiat imagini halucinatorii la bolnavii cu delirium tremens. In 1975 a reusit filmarea imaginilor halucinatorii, in dinamica producerii lor, filmarea facandu-se de la 50 cm. distanta de extremitatea cefalica a subiectului.

O privire mai atenta asupra universului psihologic si a celui parapsihologic , evidentiaza intre ele acelasi tip de paralelism, ca si cel dintre universul fizic newtonian si cel einsteinian.Universul psihologic, este generat pe treapta de structurare macroscopica guvernata de fizica newtonoana,in schimb,universul parapsihologic, care il include pe primul, ca pe un caz particular, raspunde legilor cuantic-relativiste.Sunt doua universuri paralele, pe care corpul omenesc le include dual, sub forma spatiotemporalitatii newtoniene, pentru manifestarile psihologice, si a spatiotemporalitatii cuantic-relativiste, in manifestarile parapsihologice. Cele doua fatete ale psihismului uman sunt interconectate prin canale de legatura prin care se vehiculeaza permanent informatii ce se manifesta in cadru relativist, dar sunt receptionate de senzori ce apartin cadrului newtonian.
Un astfel de exemplu este analizatorul optic. La nivelul aparatului optic, cu fiziologie guvernata de legile newtoniene, se poate produce o conversie a informatiei cuantic-relativiste, in informatie nerelativista newtoniana.
Din descrierea fenomenului de anteroproiectie oculara, descris de Krohalev, reiese faptul ca procesul se poate produce si in sens invers, adica, ochiul poate media si o conversie a informatiei newtoniene in informatie cuantic-relativista."