luni, 19 octombrie 2009

Scuze, dar trebuie sa ocupe si locul cuvenit aici : ultima infatisare.


Pornind de la premisa din nou a iluziilor si realitatii...consider incheiata ucenicia mea la scoala maestrului.Realitatea este grav distorsionata de propriile noastre emotii,egoisme,frustrari.
Mare iubitor de femei si magician in jocul perceptiei limitate de logica,multa lume a alunecat si chiar trait,crezut,iluzia jocului punctat in nemurate randuri de Kenziro.Nu dau multe explicatii pentru ca oamenii ar trebui sa nu fie ipocriti pentru a putea trece bariera perceptiei gresite.Virtualul si netul pot fi o iluzie-din care se hranesc oameni singuri si neintelesi.
In jocul psihologic am invatat zece mii de lectii...uneori dure alteori simple si comice.
Maestrul meu este un adorator al artei creatiei perfectionata prin disegnul oferit femeii,capcana ...rai si iad.Un om minunat de multe ori neinteles si judecat gresit de cei din jur pentru neconventionalul sau.Kenziro e locul in care lumea poate fi libera cu slabiciuni si calitati...cu frumos si grotesc.Maestrul meu e un om special...care merita tot respectul .Jocul poate fi joc sau realitate..matrix sau nu.
Namaste..profesore si ma inclin.
Mare patriarh ce isi apara tinutul si tribul dupa legi proprii.Nici pana azi nu stiu cine a fost maestrul si cine ucenicul.Dar lectiile absolute.
Cu drag-Kenziro-tot ce da viata si minunat de neconventional.

( Manuscris scos dintr-un recipient ce plutea pe un ocean al unei planete nepopulate, pe care preferam sa nu fi amerizat; planeta se numeste "Creeatie". Bun ramas! )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

vizitatori

bulinute rosii

cactusi faini