ADN-ul are abilitati telepatice

Contrar oricaror ratiuni stiintifice, spun ei, oamenii de stiinta au identificat recent in structura ADN-ului abilitatea de a comunica la distanta cu... ADN-ul. Explicatia? Pentru moment, niciuna.

Cercetatorii raporteaza dovezi care, contrar convingerilor curente referitoare la ceea ce este posibil, o dubla legatura intacta de ADN are uimitoare capacitate de a recunoaste similaritatile din alte insiruiri ADN de la distanta. Ele sunt cumva capabile sa se identifice reciproc, iar micile fragmente de material genetic tind sa se amestece cu ADN-ul similar lor. Recunoasterea asemanarilor din secventele subunitatilor chimice din ADN se intampla intr-o maniera nerecunoscuta inca de stiinta. Nu exista, aparent, niciun motiv pentru care ADN-ul sa fie capabil sa se combine in felul in care o face si, din punct de vedere teoretic, aceasta trasatura ar trebui sa fie chimic imposibila.

Chiar si asa, studiul publicat in Jurnalul de Chimie Fizica B al ACS, prezinta foarte clar ca recunoasterea omologica dintre secventele mai multor sute de nucleotide se intampla fara contact fizic si in absenta proteinelor. Legaturile elicoidale duble de ADN pot recunoaste molecule asemenatoare de la distanta si se pot alatura, totul aparent, fara contributia altor molecule sau semnale chimice.

Pentru ca stiintific cercetatorii nu isi pot explica fenomenul, ei se vad oarecum constransi sa ia in calcul si pseudostiinta denumita "telepatie a materiei vii" pentru a gasi raspunsuri. Oricum, descoperirea este importanta deoarece ea ar putea ajuta la sporirea acuratetii si a eficientei recombinarilor omologice de gene, care reprezinta un proces responsabil cu repararea ADN-ului, cu evolutia si diversitatea genetica. Noile descoperiri pot, de asemenea, arunca lumina si asupra metodelor necesare evitarii erorilor de recombinare, care reprezinta factori de cancer, de imbatranire, precum si ai altor dereglari de sanatate.

Sursa: Dailygalaxy